Editorial nr.1/2014

Revista „Baaadul literar”

Revista trimestrială de cultură „Baaadul literar” apare sub egida Primăriei Municipiului Bârlad şi a Consiliului Local, din iniţiativa primarului Bârladului, ing. Constantin Constantinescu. Primul număr a văzut lumina tiparului in 25 mai 2007, revista dorindu-se a fi o publicație cu deschidere naţională, deşi se află într-o localitate de provincie.

”Baaadul literar” continuă și duce mai departe o traditie publicistică. Revista documentează viața culturală a acestui mic oraș de provincie. Revista s-a născut şi ca urmare a acceptării regretatului scriitor Cezar Ivănescu de a fi –onorific - director fondator.

Publicaţia este coordonată de Gruia Novac – redactor şef, Vasile Dobos – secretar de redacţie , precum şi Ancelin Roseti, Marian Constandache, Iorgu Gălăţeanu şi Petruş Andrei – redactori.

Această revistă promovează, mai ales literatura contemporană de calitate: poezii, proză, dramaturgie, varietăţi etice, eseuri, traduceri din scrieri străine, dezbateri socio-culturale, istorie, neuitând să ilustreze evenimentele editoriale şi spirituale ale locurilor.

Conținutul revistei ”Baaadul literar” este asigurat de peste 150 de colaboratori din cele mai diverse zone ale țării dar si din alte zone ale lumii (Franța, Belgia, Regatul Unit, Canada, R. Moldova, SUA). Toți colaboratorii sunt trăitori in Bârlad, locuitori actuali sau care au trecut prin această mică cetate a culturii, preocupați de a pune în valoare ceea ce are orasul mai bun în domeniul creației literare și culturale.

Numele revistei a fost dat de poetul Cezar Ivănescu alături de Vasile Dollos şi Ancelin Roseti. Redactorul-şef, Gruia Novac, publică într-unul dintre numerele revistei un articol  despre fondatorul acestei reviste, Cezar Ivănescu: ”Cezar Ivănescu este poet. A fost dificil. Ironia lui inteligentă te frigea, dar îţi făcea bine şi n-o respingeai deşi te înfricoşa. Răutatea lui prietenoasă te atrăgea, însă n-ai fi vrut să-ţi fie aproape. Iar când apropierea nostră s-a făcut de fapt relaţiile au devenit, din graciale, respectoase. Clipa aceea e şi fastă şi pilduitoare”.

Deschiderea generoasă a noii reviste ce apare la Bârlad, s-a datorat, in primul rand, botezului ei, cu titlul unui volum "compozit" i-am spus noi, din anii 70, "La Baaad” (Ed. Cartea Romaneasca) a marelui nostru poet si prieten, Cezar Ivanescu.

Revista este acompaniată și argumentată cu ilustrații poetice și opere de artă plastică selective din patrimoniul bârladean, tactând bine clipa, dar si eternitatile ei. Bârladul de azi tinde sa fie tot mai mult independent de conjucturi și autonom de ele, o capitala stimabilă a "provinciei cărturarului" dar și o cetate cu peceți culturale actuale inconfundabile, unde "orice fapt de spiritualitate nu poate fi o intamplare".

Nicoleta Petrea, Larisa Vrânceanu

Recenzia cărţii ”Evadarea din închisoarea îngerilor căzuţi’’
                                    de Danion Vasile

          Cartea pe care v-o propun spre a fi lecturată reprezintă un interviu sub formă de confesiune a unui fost interlop. Cartea a fost tipărită la editura EGUMENIŢA, autorul ei fiind  Danion Vasile, născut  în anul 1974, pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului. Acesta, de altfel, prezintă succint câteva date despre viaţa sa la finalul cărţii.

          CUM AM INTRAT ÎN POSESIA CARŢII?

          Am intrat în posesia acestei cărţi minunate vizitându-mi prietena A.D. Cercetând biblioteca sa, am observat cartea care mi-a captat atenţia şi am început să citesc câteva pagini pentru a descoperi povestea. Am rămas surprinsă de conţinut. Mai apoi am aflat că, după publicarea interviului, protagonistul a fost întemniţat, iar cartea scoasă de pe piaţă, motiv pentru care eram tot mai curioasă să aflu despre ce este vorba, aşa că am rugat-o să mi-o împrumute, iar ea a fost de acord. Trebuie să recunosc faptul că această carte m-a inspirat.
          Nu ştiu în ce măsură v-ar capta atenţia un rezumat scris de mine, motiv pentru care prefer să citez un comentariu al unui deţinut, condamnat la cinci ani pentru trafic şi consum de droguri, cu antecedente penale, prezentat de autor la sfârşitul interviului, care mi se pare relevant pentru conţinutul cărţii. 

          „O carte interesantă […]. După ce am citit primele pagini, am crezut că este o carte religioasă scrisă de un fost puşcăriaş, care s-a pocăit şi care citează diverse versete din Biblie şi încearcă să le explice în stilul caracteristic pocăiţilor, iar, la sfârşitul cărţii, nu ai fi înţeles mesajul transmis. În dramele trăite de intervievat se pot regăsi mulţi din cei aflaţi în penitenciar, dar şi cei aflaţi în realitate, şi aici mă refer la părinţii care nu ştiu să-şi educe copii, iar aceştia cad în patima drogurilor, a jocurilor de noroc şi comit, de la vârste tot mai fragede, infracţiuni…
         Cu cât citeşti mai multe pagini din carte, înţelegi că subiectele cărţii sunt sensibile, cum ar fi masoneria, criza financiară cât şi problemele pe care le întâmpini când ieşi din penitenciar.. Un subiect delicat, atins în carte, este problema cazierului şi uşile care ţi se închid în momentul eliberării din penitenciar, lipsa unei persoane care te-ar putea ajuta. Din păcate, nu am putut găsi un răspuns concret, iar credinţa în Dumnezeu nu este totdeauna suficientă pentru a răzbi în viaţă.
[…] Sfârşitul cărţii m-a cam dezamăgit, în sensul că se termină prea brusc. Lupta anti-sistem este, în sine, un subiect interesant şi nu a fost dezbătută mai deloc… Interviul se termină prea brusc – nu a mai fost timp…[…] În concluzie am rămas plăcut impresionat de carte.”
         Astfel de rânduri nu mai au nevoie de comentarii…

         

          În opinia mea, această carte este excepţională prin modalitatea de prezentare a realităţii, în mod nemijlocit şi cred că trebuie apreciată la justa valoare, chiar dacă a generat controverse nenumărate la apariţie. Consider că Eugen Simion avea dreptate afirmând: „Nu-i greu să batjocoreşti o mare operă, greu este, în critica literară, să-ţi învingi resentimentele şi să recunoşti adevărul creaţiei.”

          În concluzie, recomand cu căldură această carte, care realmente poate schimba vieţi ruinate sau persoane aflate în derivă spirituală, care  doresc să afle calea spre adevăr şi schimbare.

Andreea Simion